Viitoarele modificări la Legea avocaților aduc garanții în plus ale respectării secretului profesional și ale raportului confidențial dintre avocat și clientul său. Astfel, o serie de înscrisuri vor fi sustrase măsurilor de reținere și confiscare, iar supravegherea tehnică se va desfășura doar în anumite condiții. Pe de altă parte, avocatul care divulgă informații confidențiale va fi mai aspru sancționat, iar nedenunțarea anumitor infracțiuni va atrage răspunderea penală a acestuia, fără ca paravanul secretului profesional să-l mai poată proteja.

Prin noile modificări care ar urma să intre în vigoare, cu privire la Legea avocaților, dacă va fi promulgat și publicat în Monitorul Oficial Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995, se vor pune bazele unei protecții suplimentare a raportului client-avocat. Confidențialitatea acestui raport este un principiu deja protejat prin vederile legale, însă viitoarele modificări aduc mai multe garanții clienților. În același timp însă, în raport cu organele penale, situația avocatului cunoaște anumite modificări în ceea ce privește răspunderea sa penală.

Impedimente la ridicarea și confiscarea înscrisurilor
Înscrisurile care conțin comunicări între avocat și client sau consemnări făcute de avocat în legătură cu apărarea clientului nu vor putea fi ridicate și confiscate, potrivit proiectului de lege amintit.

În forma actuală a Legii avocaților, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt considerate inviolabile. Inviolabilitatea acestora înseamnă, practic, că sunt apărate în mod legal de orice urmărire (penală), atingere, încălcare sau pedepsire.

Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de către procuror, în baza unui mandat legal. De asemenea, convorbirile telefonice ale avocatului nu pot fi ascultate şi înregistrate, indiferent cu ce mijloace, și nu poate fi interceptată și înregistrată corespondența profesională a acestuia, decât în condițiile prevăzute de lege.

În legătură cu aceste aspecte există însă o serie de obligații în legătură cu sediul profesional al avocatului, care poate să se situeze inclusiv în locuința acestuia, și care se află în strânsă legătură cu interdicțiile de mai sus:

sediul și celelalte spații în care avocatul își desfășoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional;
în scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediu sau în spaţiile avizate de consiliul baroului;
avocatul are obligaţia să se opună percheziţionării domiciliului, a sediului şi a biroului de lucru, precum şi percheziţiei corporale, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile sus-menţionate ori asupra sa;
avocatul este obligat să se opună acestor măsuri de ridicare și confiscare.
Cum poate fi supravegheat tehnic avocatul
În forma finală a propunerii de act normativ, Legea nr. 51/1990 se va completa cu o prevedere referitoare la supravegherea tehnică a avocatului. Astfel, „raportul dintre avocat şi client nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin. (2) din Codul de procedură penală”. Adică se poate dispune, de exemplu, în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale, în cazul infracţiunilor de trafic de droguri sau în cazul celorlalte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la cinci ani în sus.

Această modificare nu reprezintă însă o noutate. Ea este doar reiterată de proiectul de lege, pentru că este deja prevăzută în Codul de procedură penală, la normele care reglementează modalitatea de desfășurare a supravegherii tehnice, în același articol 139 la care s-a făcut referire mai sus.

Totuși, dacă activitățile de supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul/inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute astfel de către organele de cercetare penală nu vor putea fi folosite în cadrului niciunui proces penal, urmând a fi distruse de către procuror de îndată. Procurorul trebuie, totuși, să-l informeze pe judecător despre aceste aspecte, iar judecătorul pe avocat, la rândul său.

Cu alte cuvinte, chiar dacă supravegherea tehnică a vizat raportul dintre avocat și client, avocatul trebuie să fie informat ulterior cu privire la acest fapt (din lege nu rezultă însă că trebuie să fie înștiințat înainte de începerea unei activități de supraveghere tehnică).

Divulgarea secretului profesional este pedepsită mai aspru
În raport cu clientul însă, avocații vor fi aspru sancționați dacă nu respectă confidențialitatea informațiilor încredințate. Astfel, avocatul care divulgă o informație confidențială sau un secret comercial al clientului său va săvârși o infracțiune. Pedeapsa instituită de inițiativa legislativă pentru aceste fapte este închisoarea de la unu la cinci ani.

„Divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului său, sau care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani. Sunt obligaţi să respecte secretul profesional şi membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat la cunoştinţă în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost investiţi”, scrie în proiectul ce va ajunge, pentru promulgarea prin decret, pe masa președintelui țării.

În prezent, divulgarea secretului profesional este sancționată ca infracțiune prin Codul penal și este pedepsită cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă. Așadar, viitoarele modificări la Legea nr. 51/1995 introduc o sancțiune mai aspră.

Totuși, avocații nu vor răspunde penal, potrivit proiectului de lege, pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională. Totodată, nu vor fi considerate abateri disciplinare și nu vor atrage nicio formă de răspundere juridică a avocatului următoarele: opiniile sale juridice, exercitarea drepturilor sale, a îndatoririlor prevăzute de lege și nici folosirea mijloacelor legale pentru pregătirea și realizarea efectivă a apărării libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clienților săi.

Trebuie să facem însă câteva mențiuni cu privire la noțiunea de secret profesional: „Secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice formă şi pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenţei juridice şi în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidenţialităţii, precum şi orice documente redactate de avocat care conţin sau se fundamentează pe informaţiile ori datele furnizate de client în scopul acordării asistenţei juridice şi a căror confidenţialitate a fost solicitată de client”, stabilește Statutului profesiei de avocat. Secretul profesional este de ordine publică, iar principiul păstrării secretului profesional stă la baza exercitării profesiei de avocat.

Obligația păstrării secretului profesional este absolută și nelimitată în timp, ceea ce înseamnă că avocatul nu poate dezvălui informațiile confidențiale nici cu privire la foștii clienți, atâta vreme cât ele nu au devenit publice între timp (prin alte mijloace, desigur). Secretul profesional este esențial legat, printre altele, de sediul profesional al avocatului și de toate celelalte spații avizate unde el își desfășoară activitatea. De altfel, divulgarea secretului profesional este sancționată deja, în prezent, prin Codul penal.

Ce consecințe aduce nedenunțarea unor infracțiuni
De principiu, avocatul care află de comiterea unei infracțiuni nu este pedepsit pentru nedenunțare și nici nu va fi, potrivit propunerii legislative adoptate recent. Cu toate acestea, el va săvârși infracțiunea de nedenunțare dacă află și nu formulează un denunț cu privire la următoarele infracțiuni: omor, ucidere din culpă, orice alte infracțiuni care au avut ca urmare moartea unei persoane, infracțiunile de genocid, cele contra umanității, infracțiunile de război contra persoanelor sau infracțiunile prevăzute de Legea terorismului.

În orice caz, dacă avocatul va încerca să prevină săvârșirea acestor infracțiuni sau măcar va încerca să prevină consecințele lor, atunci va fi exonerat de răspundere.

„Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia la cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni: (1) omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; (2) genocid, infracţiuni contra umanităţii sau infracţiuni de război contra persoanelor; (3) cele prevăzute de art. 32 – 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului”, după cum prevede proiectul.

Activarea răspunderii penale a avocatului în aceste situații este de natură să treacă peste construcția solidă a confidențialității client-avocat. Acest fapt se explică prin aceea că, fiind vorba de infracțiuni de o asemenea gravitate, niciun impediment nu ar trebui să stea în calea supunerii lor în justiție. Nici măcar principiul păstrării secretului profesional, așadar, nu poate să constituie o piedică în calea aplicării legii.

Este evident însă că un avocat care află, spre exemplu, de săvârșirea unei asemenea infracțiuni de către clientul său și care nu face obiectul apărării de către avocatul respectiv, acesta nu va furniza organelor de cercetare penală, în urma denunțului, informații confidențiale ale clientului său și care nu au nimic a face cu săvârșirea infracțiunii respective.

Notă: Este relativ ușor de înțeles faptul că orice modificare adusă raportului dintre client și avocat, cu atât mai mult dacă vorbim despre principiul confidențialității, este un beneficiu care se traduce în avantajul clientului, nu al avocatului. În realitate, principiul confidențialității acestui raport este instituit ca să asigure apărarea clientului, nu pe aceea a avocatului. Prin urmare, modificările ce vor fi aduse prin proiectul de lege adoptat recent de Parlament nu sunt de natură să contureze o așa-zisă „superimunitate” a avocaților sau, în orice caz, nu construiesc o situație mai „impermeabilă” decât era deja.

Atenţie! Prevederile proiectului de lege NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial.

Sursa: Avocatnet