Concordatul preventiv este o procedura la care debitorul poate apela, pentru a-si redresa activitatea pe calea amiabila si presupune un acord sau o intelegere intre debitor si majoritatea creditorilor, in afara instantelor de judecata.

Legea privind procedura concordatului preventiv se aplica urmatorilor categorii de titulari ai unor intreprinderi, aflati in pericol de insolventa:

– societati comerciale, inclusiv societatile la care statul sau o institutie a administratiei publice locale detine totalitatea sau majoritatea actiunilor sau partilor sociale;

– organizatii cooperatiste de credit, de consum si mestesugaresti;

– persoane fizice, care exercita intreprinderea individual sau in asociatii familiale;

– societati agricole;

– grupuri de interes economic;

– orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara activitati economice.

Poate solicita procedura concordatului preventiv debitorul care intruneste urmatoarele conditii:

– compania nu a intrat in insolventa si nici nu este iminenta declansarea insolventei;

– debitorul nu are nicio condamnare definitiva si irevocabila pentru infractiuni fiscale;

– debitorul  nu a trecut printr-o procedura de faliment in ultimii cinci ani si nu a beneficiat de masura concordatului preventiv in ultimii trei ani.

Se considera in pericol de insolventa debitorul care, intr-o perioada de 90 de zile de la data formularii cererii de concordat, nu face fata creantelor exigibile cu sumele de bani disponibile.

Planul de redresare al societati debitoare se poate intinde pe o perioada maxima de doi ani. In cazul in care debitorul nu reuseste sa-si indeplineasca toate obligatiile de plata asumate in planul de redresare aprobat, impotriva acestuia va fi deschisa procedura insolventei.