Blog

Contractul de munca. Ce informatii trebuie sa contina si cand se incheie.

Ce este contractul de munca.

Contractul de munca este un act juridic incheiat in forma scrisa intre angajat – persoana fizica si angajator – persoana juridica.

Legislatia ce reglementeaza contractul de munca in Romania

Contractul de munca este reglementat in tara noastra in Codul Muncii (Legea 53 din 2003). Codul Muncii reglementeaza domeniul raporturilor de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii. Este legea pe care trebuie sa o cunoasca angajatorii si salariatii deopotriva, pentru a sti care le sunt drepturile si indatoririle in aproape orice situatie care poate aparea la locul de munca.

Contractul individual de munca se inregistreaza la registrul de evidenta a salariatilor si inspectoratul de munca cu o zi inainte de inceperea efectiva a muncii.

Tipuri de contracte de munca

Contractul de munca are doua forme: colectiv si individual.

Contractul Colectiv de Munca prevede acorduri generale incheiate intre angajator si reprezentantii salariatilor, acorduri ce nu pot fi sub nivelul clauzelor CCM superioare si/sau legislatiei aplicabile in Romania inclusiv a Convetiilor OIM ratificate de Romania.

Contractul individual este cel care prevede clauze ce tin de relatiile dintre un singur salariat si angajator. El contine clauze cat mai detaliate si individualizate pe fiecare post.

Contractele de munca sunt de mai multe tipuri si difera in functie de programul de lucru al salariatului, de perioada contractuala, cat si de alte criterii.

Dupa criteriul duratei avem:

  • contract individual de munca incheiat pe perioada nedeterminata (cele mai frecvent utilizate )
  • contract individual de munca incheiat pe perioada determinata (prin exceptie de la primul tip)

Exceptiile privind contractele de munca pe perioada determinata sunt:

  • inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva
  • cresterea temporara a activitatii angajatorului
  • desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier
  • in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca
  • in alte cazuri prevazute expres de legi speciale

Dupa criteriul timpului avem:

  • contract individual de munca cu norma intreaga de 8 ore
  • contract individual de munca cu timp partial (minim 2 ore /zi si 10 ore/saptamana)

Acest tip de contract poate fi incheiat pe perioada nedeterminata sau determinata, dupa caz.

Dupa locul unde se desfasoara activitatea avem:

  • contract individual de munca incheiat pentru o activitate ce se desfasoara la sediul societatii sau in alte incinte ale societatii
  • contract individual de munca incheiat pentru activitate ce se desfasoara la domiciliul salariatului

Pentru munca prestata la domiciliul salariatului acesta beneficiaza de aceleasi drepturi ca si salariatii care isi desfasoara activitatea la sediul societatii

Contractul de ucenicie la locul de munca este un contract de tip particular, reglementat de art. 205-213 din Codul Muncii in temeiul caruia:

  • angajatorul persoana juridica sau fizica se obliga ca, in afara platii unui salariu, sa asigure ucenicului formarea profesionala intr-o anumita meserie
  • ucenicul se obliga sa urmeze cursurile de formare profesionala si sa munceasca in subordinea angajatorului respectiv.

 

Negocierea clauzelor unui contract de munca

Contractul individual de munca este cu titlu oneros – angajatorul plateste angajatului o suma de bani pentru munca prestata, nu mai mica decat venitul minim pe economie, iar un exemplar trebuie sa parvina angajatului inainte de inceperea activitatii. Contractul nu poate fi realizat doar in format electric si este nevoie inclusiv de dovada ca angajatul a primit un exemplar – angajatul trebuie sa scrie pe contractul care ramane la angajator ca a primit un exemplar original, alaturi de data si semnatura.

Pentru a fi valabil, contractul individual de munca trebuie sa respecte legislatia in vigoare si sa fie semnat de ambele parti. Cum este nevoie de ambele semnaturi, orice clauza din contract poate fi negociata de parti – incepand de la salariu si ajungand pana la preavizul in cazul unei concedieri sau demisii. Negocierea se face inaintea semnarii, iar orice schimbare ulterioara solicitata de una dintre parti necesita intocmirea unui act aditional. Contractul se face in limba romana, indiferent daca firma este romaneasca sau straina si indiferent daca angajatul este roman sau strain, tot este nevoie de un contract in limba romana pentru a fi inregistrat la ITM.

Clauzele principale ale unui contract de munca

Contractul de munca se intocmeste si se semneaza de catre ambele parti inainte de inceperea activitatii. Pentru a fi valabil, el trebuie sa contina cateva informatii obligatorii.

Elemente specifice ale contractului de munca – parti contractante, elemente comune obligatorii, structura, drepturi si obligatii ale angajatorului/salariatului

Contractul de munca are structura obligatorie – identitatea si adresa partilor, drepturile (inclusiv drepturile salariale) si obligatiile fiecareia, criterii de evaluare, atributiile postului, riscurile, durata contractului, conditiile de munca, durata perioadei de proba.

Elementele obligatorii din contractul de munca sunt urmatoarele:

  1. Partile contractului
  2. Obiectul contractului individual de munca
  3. Durata contractului
  4. Locul de munca
  5. Felul muncii
  6. Atributiile postului
  7. Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului
  8. Conditii de munca
  9. Durata muncii
  10. Concediul
  11. Salariul
  12. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca
  13. Alte clauze
  14. Drepturi si obligatii generale ale partilor
  15. Dispozitii finale
  16. Conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea,suspendarea sau incetarea prezentului contract individual de munca

DESCARCA UN MODEL DE CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA 

Drepturile si obligatiile angajatului din contractul de munca

Salariatul are in principal urmatoarele drepturi:

  1. Dreptul la acces la formare profesionala.
  2. Dreptul la repaos zilnic si saptamanal.
  3. Dreptul la concediul de odihna anual.
  4. Dreptul la egalitate de sanse si de tratament.
  5. Dreptul la securitate si sanatate in munca.
  6. Dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale.

Acestuia ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:

  1. Obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului.
  2. Obligatia de a respecta disciplina muncii.
  3. Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu.
  4. Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate.
  5. Obligatia de a respecta secretul de serviciu.

Drepturile si obligatiile angajatorului din contractul de munca

Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:

  1. Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor.
  2. Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu.
  3. Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.
  4. Sa stabileasca obiectivele de performanta individuala ale salariatului;

Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:

  1. Sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca,anterior inceperii activitatii.
  2. Sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munca, din contractul colectiv de munca aplicabil si din lege.
  3. Sa asigure permanent conditiile termice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca.
  4. Sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca.
  5. Sa elibereze, la cerere, un document care sa ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si specialitate.
  6. Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.

Suspendarea, incetarea contractului de munca

Codul Muncii prevede mai multe situatii in care contractul de munca este suspendat:

Art. 49. – (1) Suspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti.

(2) Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.

(3) Pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.

(4) In cazul suspendarii contractului individual de munca din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de niciun drept care rezulta din calitatea sa de salariat.

(5) De fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept prevaleaza.

(6) In cazul suspendarii contractului individual de munca se suspenda toate termenele care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului individual de munca, cu exceptia situatiilor in care contractul individual de munca inceteaza de drept.

Art. 50. – Contractul individual de munca se suspenda de drept in urmatoarele situatii:

  1. a) concediu de maternitate;
  2. b) concediu pentru incapacitate temporara de munca;
  3. c) carantina;
  4. d) exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, daca legea nu prevede altfel;
  5. e) indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat;
  6. f) forta majora;
  7. g) in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile Codului de procedura penala;
  8. h) de la data expirarii perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei. Daca in termen de 6 luni salariatul nu si-a reinnoit avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca inceteaza de drept;
  9. i) in alte cazuri expres prevazute de lege.

Art. 51. – (1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, in urmatoarele situatii:

  1. a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
  2. b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;
  3. c) concediu paternal;
  4. d) concediu pentru formare profesionala;
  5. e) exercitarea unor functii elective in cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toata durata mandatului;
  6. f) participarea la greva.

(2) Contractul individual de munca poate fi suspendat in situatia absentelor nemotivate ale salariatului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern.

Art. 52. – (1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in urmatoarele situatii:

  1. a) pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii;
  2. b) in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;
  3. c) in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
  4. d) pe durata detasarii;
  5. e) pe durata suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

(2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.

(3) In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

Art. 53. – (1) Pe durata reducerii si/sau a intreruperii temporare a activitatii, salariatii implicati in activitatea redusa sau intrerupta, care nu mai desfasoara activitate, beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 52 alin. (3).

(2) Pe durata reducerii si/sau a intreruperii temporare prevazute la alin. (1), salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea sa dispuna reinceperea activitatii.

Art. 54. – Contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale.

Contractul individual de munca poate inceta in mai multe situatii – de drept, prin concediere – pentru motive care tin sau nu de persoana salariatului, sau prin demisia salariatului.

Clauze abuzive din contractul de munca

Clauzele abuzive pot atrage declararea nula a contractului, cat si actionarea in judecata a angajatorului. Cele mai frecvente clauze abuzive introduse in contracte si pentru care angajatoririi sunt actionati in judecata sunt clauzele prin care salariatii ar renunta total sau partial la unele drepturi prevazute de lege, avand in vedere si prevederile art. 38 din Codul muncii, de exemplu: clauze de concediere la cererea salariatilor, clauze prin care s-ar interzice demisia, clauze prin care s-ar restrange dreptul la greva, clauze prin care s-ar limita exercitiul libertatii sindicale, clauze prin care salariatul s-ar obliga sa se supuna oricaror conditii de munca despre care nu a avut posibilitatea reala de a lua cunostiinta, clauze care ar restrange dreptul salariatilor de a solicita despagubiri, clauze care ar oferi exclusiv angajatorului dreptul de a interpreta obligatoriu clauzele contractuale, clauze care ar limita posibilitatea partilor de a se adresa instantelor de judecata, clauze prin care s-ar impune restrictii cu privire la administrarea probelor in caz de conflict de munca etc.

In acelasi timp sunt considerate abuzive si clauzele de exclusivitate, prin care salariatii s-ar obliga sa nu lucreze la nici un alt angajator in timpul liber (cumulul de functii), clauza care nu trebuie confundata cu clauza de neconcurenta (care ii interzice salariatului sa se incadreze in munca la un angajator concurent). Abuziva este si clauza prin care salariatul s-ar obliga sa nu paraseasca unitatea un anumit numar de ani, clauza care este interzisa tocmai deoarece incalca principiul libertatii muncii.

 

Related Posts