Prin Decizia nr. 525 din 18 martie 2025, pronunțată de Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă a clarificat un aspect esențial privind răspunderea juridică pentru efectele adverse provocate de vaccinurile împotriva COVID-19.
Hotărârea confirmă că o persoană care a suferit prejudicii în urma vaccinării are posibilitatea de a solicita despăgubiri nu numai în baza Legii nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, ci și în temeiul dispozițiilor de drept comun din Codul civil – în special art. 1349 și 1357, referitoare la răspunderea delictuală pentru fapta proprie.
Decizia confirmă, în mod expres, că legea specială nu anulează posibilitatea aplicării dreptului comun, ci poate funcționa complementar acestuia, atunci când prejudiciul este rezultatul unei conduite culpabile, fie ea acțiune sau inacțiune.
Cazul care a dus la pronunțarea hotărârii
Litigiul a pornit în anul 2023, când o femeie din județul Sălaj a sesizat Tribunalul Sălaj, Secția civilă, acuzând că a suferit o tromboză superficială la nivelul venei safene după administrarea unui vaccin împotriva COVID-19, produs de compania B. S.R.L. Potrivit acțiunii formulate, vaccinul – din lotul ABV2856, administrat la data de 2 martie 2021 – ar fi provocat complicații medicale grave, cu consecințe asupra stării sale de sănătate.
Reclamanta a solicitat ca Statul Român, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul României și compania producătoare să fie obligați, în solidar, la plata sumei de 100.000 de euro cu titlu de daune morale, precum și a unei compensații lunare de 1.000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor medicale viitoare, inclusiv consultații de specialitate și tratamente specifice.
Prima etapă: respingerea acțiunii
În fața instanței de fond, pârâții au invocat, pe rând, excepția lipsei calității procesuale pasive, argumentând că nu se pot face responsabili pentru efectele unui produs autorizat și distribuit în condițiile impuse de urgența sanitară globală. Tribunalul Sălaj a dat curs acestor apărări, respingând cererea reclamantei ca fiind îndreptată împotriva unor entități fără calitate procesuală pasivă.
x
Curtea de Apel Cluj schimbă cursul procesului
Nemulțumită de soluția primei instanțe, femeia a formulat apel. În vara anului 2024, Curtea de Apel Cluj – Secția a II-a civilă, prin Decizia nr. 319 din 18 iulie 2024, a anulat în parte sentința Tribunalului Sălaj și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, admițând argumentul reclamantei potrivit căruia răspunderea autorităților nu poate fi exclusă din simplul motiv că vaccinarea s-a desfășurat în cadrul Strategiei Naționale de Vaccinare împotriva COVID-19, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1031/2020.
Instanța clujeană a subliniat că, deși există o lege specială care reglementează răspunderea producătorilor, acest fapt nu exclude aplicarea dispozițiilor Codului civil privind răspunderea delictuală pentru fapta proprie.
Recursurile Ministerului Sănătății și Ministerului Finanțelor
În urma acestei hotărâri, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor Publice, în numele Statului Român, au declarat recurs la Înalta Curte, susținând că instanța de apel a interpretat eronat cadrul legal. Ministerele au argumentat că răspunderea producătorilor pentru produsele farmaceutice este una exclusivă și specială, reglementată de Legea nr. 240/2004, și că introducerea unui temei de drept comun ar genera un conflict juridic și o dublă reglementare a aceleiași situații.
Totodată, reprezentanții celor două instituții au arătat că acțiunile reclamantei vizează aspecte legate de strategia națională de vaccinare, de deciziile administrative ale Guvernului și de achiziționarea dozelor de vaccin, elemente care, în opinia lor, nu pot fundamenta o răspundere civilă pentru fapta proprie.
Hotărârea definitivă a Înaltei Curți
Prin Decizia nr. 525/2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondate, recursurile declarate de Ministerul Sănătății și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Instanța supremă a arătat că articolul 9 din Legea nr. 240/2004 prevede explicit că „aplicarea dispozițiilor prezentei legi nu exclude posibilitatea persoanei vătămate ori prejudiciate de a pretinde despăgubiri în temeiul răspunderii contractuale sau extracontractuale ori al altui regim special de răspundere”.
Prin urmare, legea specială nu împiedică o persoană afectată să invoce și dispozițiile de drept comun, atunci când susține că prejudiciul său a fost cauzat, în tot sau în parte, de acțiunile ori inacțiunile culpabile ale unor instituții publice sau ale altor entități implicate în procesul de distribuire și administrare a vaccinurilor.
Înalta Curte a mai subliniat că argumentul potrivit căruia campania de vaccinare s-a desfășurat sub egida Strategiei Naționale de Vaccinare nu poate constitui un motiv pentru a exclude răspunderea juridică. „Aspectele legate de contextul administrativ și de implementarea programului național de vaccinare nu au relevanță în stabilirea calității procesuale pasive, ci reprezintă chestiuni de fond care urmează a fi analizate în rejudecare”, se menționează în motivarea instanței supreme.
Clarificări privind răspunderea și competențele instituțiilor statului
Decizia Înaltei Curți are un impact semnificativ nu doar pentru acest caz, ci și pentru viitoarele acțiuni în despăgubiri formulate de persoane care susțin că au suferit efecte adverse în urma vaccinării anti-COVID. Prin interpretarea sa, instanța supremă a confirmat că Statul Român și instituțiile sale pot fi chemate în judecată atunci când există suspiciuni privind o conduită culpabilă în procesul de achiziție, distribuire sau monitorizare a produselor medicale.
În același timp, hotărârea stabilește un echilibru între protecția producătorilor de vaccinuri și dreptul fundamental al persoanei la repararea integrală a prejudiciului, indiferent de natura lui – morală sau materială.
Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Decizie istorică a Înaltei Curți. Românii pot cere despăgubiri pentru efectele adverse ale vaccinului anti-COVID și în baza Codului civil